Treceți la conținutul principal

De ce as purta burkini?

Voi incepe prin a povesti o intamplare din vara care a trecut.
Am plecat in concediu la Costinesti si ca tot omul m-am dus la plaja. Desi am folosit o crema de protectie solara cu factor 50 dupa doar o ora pielea a inceput sa ma usture. Nu a fost prima data cand m-am ars la soare. Pana acum de fiecare data cand am stat la soare m-am ales cu arsuri dureroase.
M-am dus la hotel si am vazut ca sunt rosie. M-am imbracat si am ramas cu rochia pe mine la plaja. Doar cand intram in apa ramaneam in costumul de baie, urmand ca imediat dupa ce am iesit sa imi pun iar rochia pe mine. Imi doream sa am un costum care sa ma poata proteja de efectele nocive ale ultravioletelor. Ma simteam cel mai bine imbracata pe plaja si nu pentru ca nu imi doresc sa fiu privita sau sapentru ca as crede ca stand in costum de baie il voi supara pe Dumnezeu instigand oamenii la pacat ci pentru numai asa pielea mea nu suferea din cauza ultravioletelor.
As purta un costum care sa-mi acopere tot corpul la mare si motivele nu sunt unele religioase sau de pudoare exagerata.
 As purta burkini ca sa pot sta la plaja si sa pot face baie in mare fara ca ultravioletele sa-mi arda pielea.
As purta burkini pentru ca pielea mea sa ramana alba si tanara, fara riduri si alte semne de imbatranire.
As purta burkini pentru a nu risca sa fac cancer de piele.
As purta un costum de baie inchis la culoare care sa-mi acopere tot corpul protejandu-mi pielea si sa se usuce dupa fiecare baie in mare incalzindu-se de la soare.
Timp de nenumarate secole femeile cu pielea alba au fost considerate mult mai frumoase decat cele arse de soare pentru ca abia in anii 50 situatia sa se intoarca la 180 de grade fiind promovata pielea bronzata. Pana pe vremea bunicilor nostri femeile de la tara, arse de soare la munca campului, se ridau si imbatraneau foarte urat in timp ce femeile din inalta societate purtau umbrele si haine lungi pentru a se proteja de soare si pielea lor ramanea alba, fina si lipsita de riduri pana la varse inaintate. De ce s-a ajuns ca femeile moderne sa-si faca singure rau arzandu-si pielea la ultraviolete de buna voie si nesilite de nimeni in timp ce inaintasele lor o faceau pentru ca le oblige viata, pentru ca daca nu s-ar fi dus sa munceasca pe camp ar fi murit de foame si daca ar fi fost sa aleaga ar fi preferat si ele sa aiba o piele alba, neatinsa de soare?
Dar ce este bronzul? Nimic altceva decat reactia de aparare a tesutului cutanat fata de agresiunea ulrtavioletelor. Bronzandu-ne nu facem altceva decat sa ne agresam pielea.
Ultravioletele rup fibrele de colagen si chiar si cromosomii producand modificari ireversibile la nivel tisular si din acest motiv pielea isi pierde elasticitatea, devine aspra si in cele din urma imbatrenste si se rideaza.
Pe langa riduri si imbatranire prematura mai exista un pericol care ne paste atunci cand ne ardem la ultraviolete, un pericol mortal: cancerul de piele, melanomul fiind cea mai cunoscuta forma dar nu si singura. Chiar daca nu dezvoltam un cancer putem sa ne umplem de tumori benigne, cunoscute popular ca "alunite".
Odata cu statul la soare sunt promovate si cremele de protective solara, produse ineficiente si utile doar pentru cei care le produc si castiga bani frumoasi de pe urma celor care le cumpara crezand ca vor fi protejati. Daca crema ar fi cu adevarat eficienta si ar ecrana ultravioletele pielea nu s-ar bronza si ar ramane alba. Bronzul este semnalul de alarma pe care il transmite pielea atunci cand este agresata de ultraviolete.
Moda statului la plaja este una dintre cele mai mari aberatii din istorie, una dintre cele mai mari imbecilitati ale secolului 20 si ucide la fel de multi oameni ca si fumatul si alte obieciuri distructive care au luat amploare in ultimul secol. Moda statului la soare a fost una dintre modalitatile prin care populatia a fost decimata, alaturi de cele doua razboaie mondiale, regimurile opresive conduse de Hitler si Stalin, promovarea agresiva a fumatului si mutle altele. Expunerea la ultraviolete a fost promovata de diverse vedete inconstiente in acelasi mod in care a fost promovat si fumatul. Am vazut atatea vedete fumand sau stand la soare pana cand pielea lor se bronzeaza dar nu apucam sa le vedem ridate si imbatranite inainte de vreme pentru ca tot ele isi fac nenumarate operatii estetice. Oare aceste vedete ar mai avea nevoie de operatii estetice daca nu ar fuma si s-ar feri de ultraviolete? De pe urma expunerii la soare si a fumatului are de castigat si industria operatiilor estetice. Tindem sa imitam vedetele dar cand timpul decide si vedem cum mor de cancer aceste vedete oare ajungem sa regretam ca am preluat un obicei daunator de la acestea? Pe langa faptul ca nu este deloc benefica, expunerea la ultraviolete creste riscul de cancer si imbatraneste prematur pielea.
Sustinatorii expunerii la ultraviolete afirma ca statul la soare este benefic pentru sinteza vitaminei D si pentru sanatatea sistemului osos nerecunoscand faptul ca vitamin D poate fi luata si din anumite alimente cum ar fi pestele gras sau din suplimente alimentare.
Nu vreau sa ma intelegeti gresit. Nu sunt rasista si nu am nimic cu persoanele "bronzate natural", care trebuie sa recunoastem ca au un avantaj fiind programate genetic sa reziste mult mai bine la actiunea ultravioletelor dar a spune ca o piele alba ca laptele este inestetica este in ultima instanta tot o forma de rasism, asa cum a spune ca "blondele sunt proaste" si a face bancuri cu blonde este la fel de grav ca si afirmatia ca "toti tiganii sunt hoti", tot rasism este si nu trebuie sa judecam cu dubla masura.
Imi amintesc ca am fost la o emisiune unde Liviu Varciu m-a luat peste picior in direct intrebandu-ma daca ies din casa numai noaptea si daca sug sange.
Atunci cand cineva zice despre un om ca e "alb ca branza" sau ca "arata ca un vampir" este tot un act de rasism la fel de grav ca si atunci cand ar zice despre cineva ca e "tigan borat" sau "cioara".

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cariotipul

Cariotipul este reprezentat de totalitatea caracterelor morfologice (numar, marime, forma, pozitia centromerului, constrictiile) ale cromozomilor dintr-o celula diploida.Grafic poate fi prezentat printr-o "harta" numita cario- sai idiograma , in care perechile de cromozomi omologi sunt asezati in ordinea descrescanda a lungimii. Cromozomii sexuali sunt cromozomi X submetacentrici si cromozomul Y submetacentric mic. Cariotipul unei specii se obtine prin fotografierea cromozomilor metafazici, obtinuti din metafazele limfocitelor din culturi, stimulate sa se dividă cu fitohemaglutinine si blocate in metafaza prin adaus de colchicina, un alcaloid ce împiedica asamblarea fusului de diviziune. Din fotografiile obținute se decupează cromozomii si se aranjeaza in cariotip, putandu-se identifica grupele de cromozomi, fara a se putea preciza cu certitudine perechea. Identificarea fiecarei perechi se face prin folosirea tehnicilor de bandare, tehnici care permit punerea in evi

Cromozomii

  Cromozomul este alcătuit dintr-o macromolecula de ADN, in constructia caruia intra mai multe gene lincate. Cromozomii indiferent de modul de organizare fizica si moleculara,sunt unitati genetice permanente,care isi conserva individualitatea,proprietatile structural- functionale si se transmit prin auto-aplicare de-a lungul generatiilor celulare. Exista doua tipuri de cromozomi: -cromozomul de tip procariot -cromozomul de tip eucariot. 1) Cromozomul de tip procariot: -este caracteristic bacteriilor si algelor albastre-verzi -are o organizare relativ simpla si este format dintr-o macromolecula de ADN,dublu catenara,elicala circular covalent inchisa , cu o varietate de proteine. GENOMUL VIRAL: este alcatiut dintr-o molecula de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau ARN (acidul ribonucleic), unucatenara sau bicatenara,liniara sau circulara,inchisa intr-un invelis de proteine. - are o functionalitate particulara -la viroizi genomul este in exclusiv ADN -la eucariot

Dovezi indirecte ale evolutiei furnizate de anatomia comparata si de embriologie

Dovezi ale anatomiei comaparate. Comparându-se organizarea corpului la viețuitoare deosebite intre ele, s-a observat existenta unor asemănări evidente. Asemenea observatii au fost generalizare intr-o știința biologica aparte- anatomia comparata- întemeiata de Georges Cuvier (1769-1832). Referitor la animale anatomia comparata arata ca exista organe ce indeplinesc functii cu totul deosebite dar care au o structura generala identice.Asa de exemplu mana omului serveste la apucat diverse obiecte dar si al alte operatii(manuirea obiectelor, scrisul, etc); membrele calului sunt organe de alergat; membrele anterioare ale liliacului folosesc la zbor; ale delfinului la inot etc.Cu toate acestea, scheletul membrelor anterioare la mamifere prezinta o structura generala identica, oricat de modificate ar fi aceste oase, Identitatea planului de organizare a scheletului membrelor anterioareeste evidenta Organele cu functii diferite, dar cu origine si plan de organizare generala identice se numes