marți, 28 octombrie 2014

Aspergillius flavus, dusmanul obiectelor din piele naturala

Testand mai multe probe de piele in laboratorul de microbiologie am observat de mai multe ori colonii de Aspergillius flavus crescand spontan pe acestea, din sporii deja existenti pe proba. Saptamana trecuta pe o proba de piele a crescut o colonie alba de mucegai dintr-o specie neidentificata.

 Azi, dupa o saptamana mucegaiul a sporulat si am constatat ca este tot Aspergillius flavus.
Mucegaiul toxic, cancerigen si foarte daunator prin afltoxina pe care o produce are un caracter invaziv, putand sa se dezvolte foarte repede pe pantofi, cureele, genti si alte obiecte din piele tinute in conditii de umiditate crescuta. Aspergillius flavus a crescut si pe mumiile din piramidele egiptene, lucru care expilca "blestemul" acestora. Mucegaiul formeaza colonii de culoare galbena sau galben-verzui, iar la microscop se poate observa aspectul caracteristic al sporilor. In imaginea de mai jos sunt sporii unei tulpini de Aspergillius flavus care a crescut pe una dintre probele mele




joi, 4 septembrie 2014

Partenogeneza masculina, incest si consanguinizare in biblie

Conform sfintei scripturi lumea a pornit de la doar 2 oameni, Adam si Eva si de la descendentii lor de sex masculin care au avut urmasi fara contributia unei femei (asta in cazul in care mama acestor copii nu a fost tot Eva), dupa cum puteti vedea in schema de mai jos. Chiar se spune in biblie ca Set "l-a nascut" pe Noe sau ca un anumit personaj de sex masculin "a nascut fii si fiice". Cum poate un barbat singur "sa nasca" fii si fiice? Oare Dumnezeu a recurs la clonare  pentru inmultimea oamenilor? Unde se dezvoltau acesti embrioni pe timpul celor 9 luni de sarcina atata timp cat nu existau femei? Biblia este plina de situatii in care un barbat are urmasi de unul singur.

Partenogeneza masculina este un nonsens atata timp cat in toata natura vie femela este cea care da viata, rolul masculului fiind legat de cresterea diversitatii si a variabilitatii genetice. Exista specii care pot supravietui si fara masculi inmultindu-se prin partenogeneza dar nicio specie nu poate supravietui fara femele. Sa nu uitam si ca starea initial a tuturor embrionilor este starea de femela, urmand ca mai tarziu, in perioada dezvoltarii unii embrioni sa se masculinizeze, la om procesul fiind declansat de gena SRY de pe cromosomul Y si continuat de hormonii androgeni secretati de gonada diferentiata ca testicul datorita acestei gene. Daca doar una dintre genele implicate in procesul de masculinizare este disfunctionala sau daca ceva impiedica actiunea hormonilor androgeni atunci embrionul se va dezvolta intr-o directie feminina chiar daca are cromozomul Y si toate celelalte gene necesare pentru a se diferentia ca mascul. Cu alte cuvinte in natura femela e baza, nu masculul cum credeau cei care au scris biblia.
Si in noul testament exista o nastere partenogenetica despre care stim toti, nasterea lui Iisus. Si in acest caz exista o neconcordanta cu legile naturii. Daca prin absurd fecioara Maria ar fi avut urmasi prin partenogeneza (ceea ce la mamifere e imposibil pe cale naturala) acesti urmasi ar fi fost numai fetite identice din punct de vedere genetic cu ea, in niciun caz un baiat. De unde provenea cromosomul Y pe care il detine Iisus Hristos?
Dupa 3 generatii de partenogeneza masculina Terah are o fiica, Sarra, care se casatoareste si are un copil cu propriul frate, Avraam. De aici incepe un nou capitol biblic in contradictie cu legile naturii, incestul in urma caruia au rezultat urmasi sanatosi. Sarra a facut un copil cu fratele ei Avraam, Rebeca a avut si ea doi fii cu varul ei Isaac si exemplele pot continua.
Se stie ca in urma incestului diverse gene mutante se homozigoteaza iar urmasii rezultati sunt tarati biologic si in cazul in care sunt viabili nu pot lasa urmasi. Din acest motiv daca populatia scade sub un numar critic specia respectiva e condamnata la disparitie.
 Este evidenta ca biblia a fost scrisa de niste oameni destul de inapoiati care nu cunosteau aceste lucruri si doar se credeau influentati de o inteligenta superioara, lucru intalnit si in schizofrenie si alte boli mintale si pe deasupra mai erau si misogini sustinand ca primii oameni de pe Pamant au fost toti barbati, cu exceptia Evei. De unde stim noi ca profestii care au scris biblia crezand ca sunt influentati de Dumnezeu nu sufereau de schizofrenie atata timp cat bolnavii de schizofrenie aud voci in cap si cred ca primesc mesaje de la Dumnezeu, de la diavol sau de la spiritele mortilor dar in realizate aceste mesaje provin dintr-o bucatica din propriul creier ce se disociaza?

luni, 30 iunie 2014

Pseudomonas aeruginosa tulpina ATCC 9027

Colonii netde de Pseudomonas aeruginosa pe mediu specific (Cetremide agar)


Mediul de cultura a capatat o culoare verde fluorescent datorita pigmentului pyoverdina produs de bacterii
Pseudomonas aeruginosa este un bacil gram negativ, aerob, frecvent intalnit in sol si apa. Bacteria poate fi patogena atat pentru animale cat si pentru plante si poate provoca diverse infectii. Cele mai multe tulpini de Pseudomonas aeruginosa produc un pigment verde fluorescent numit pyoverdina si un pignemt albastru numit pyocyanina. Unele tulpini produc si pigmentul negru pyomelanina sau pigmentul rosu pyorubina
Tulpina ATCC 9027 a fost izolata prima data de la un pacient cu o infectie a urechii externe si este caracterizata prin prezenta genei pentru pyoverdin, a genei merT (pentru transportul ionilor de mercur), a genei pentru nitrit-reductaza, gelatinaza, fosfataze alcaline etc. Tulpina nu este rezistenta la antibiotice. 
Pe mediul de cultura specific Cetremide agar coloniile de P. aeruginosa incep sa apara dupa o zi de la insamantare iar tulpina ATCC 9027 schimba culoarea mediului in verde fluorescent. 

joi, 26 iunie 2014

Candida albicans pe mediu de cultura sabouraud cu probe de piele cu blanita - cresteri sub forma filamentoasa si sub forma de drojdie

Fulgi de zapada? Nu! Ceea ce vedeti in aceste imagini realizate in laboratorul de microbiologie sunt colonii de Candida albicans pe mediu de cultura sabouraud, in jurul unor probe de piele cu blanita. Candida albicans poate creste atat sub forma de miceliu filamentos cat si sub forma de drojdie.


 In timp ce in imdiata vecinatate a probelor Candida a crescut sub forma de drojdie, in zonele mai indepartate de probe au aparut cresteri sub forma filamentoasa. Cresterea in forma filamentasa este controlata de gena CZF1.
 Se pare ca probele de piele au inhibat exprimarea acestei gene, in zonele de contact existand doar cresteri sub forma de drojdie.








vineri, 23 mai 2014

Cresterea mollilor

Moliile pot deteriora materialele textile de origine animala (lana, blanuri etc) si din acest motiv este necesara cresterea lor pentru testari de laborator

PRINCIPIUL METODEI

Insectele sunt cultivate pe medii nutritive adecvate, in conditii atmosferice controlate. Culturile sunt cernute si larvele sunt colectate pentru a fi folosite in testari de laborator

INSECTELE UTILIZATE



-        Attagenus piceus(Oliv) = Attagenus megatoma


-        Attagenu flavipess (Le Conte) = Anthrenus vorax

-        Tineola bisselliella

-        Tinea Pellionella



APARATURA

Recipiente de crestere – borcane de sticla cu un volum si o forma potrivita, acoperite cu
o plasa de metal sau o panza care sa asigurea aerisirea dar sa nu permita iesirea insectelor

Sitele de testare, cu ochiurile de dimensiuni standard dupa cum urmeaza:

0,180 mm
0,8 mm
1 mm
1,25 mm

MEDIU NUTRITIV


Pentru intretinerea culturilor de insecte este necesar sa avem un mediu nutritiv cu care sa hranim larvele sau mai pe intelesul tuturor sa avem ce sa le dam larvelor sa manance 
Sunt descrise 6 tipuri de mediu nutritiv pentru cresterea daunatorilor textilelor dupa curm urmeaza:

Mediul 1

Faina de peste                   70 g
Malai                                 25 g
grojdie de bere pudra         5 g

Amestecul trebuie sa fie suficient de bine maruntit incat sa poata trece printr-o sita cu ochiurile de 0,8 mm

Mediul 2

Lana nevopsita este tratata cu o soluti de colesterol dizolvat in produs petrolier usor (punctul de fierbere intre 60 si 80 C) pentru a obtine un depozit de 1% sterol pe material. Solventul este indepartat prin incalzire si materalul este tratat cu o suspensie de drojdie de bere asfel incat dupa uscare intre 50 si 80% dintre drojdii sa ramana depuse pe material
Mediul 3

Caseina (asfel incat sa treaca prin sita cu ochiuri de 0,180 mm)                                       45 g
Faina de cazeina                                                                                                            45 g
Drojdie de bere pudra                                                                                                      9 g
Colesterol                                                                                                                        1 g

Mediul 4

Lana proaspata, neprelucrata impregnata cu colesterol si drojdie de bere

Mediul 5

Caseina pura                                                                                                46 g
Guloza                                                                                                         46 g
Drojdie de bere                                                                                              5 g
Amestec potrivit de saruri minerale                                                                  2 g
Colesterol                                                                                                       1 g

Elementele trebuie sa fie maruntite fin si amestecate uscate

Mediul 6

Lana alba pieptanata impregnata cu o solutie de drojdie de bere 5%


PROCEDURA

Conditii de crestere

Folositi conditiil de temperatura si umiditate descrise in clauza 4 pentru cresterea larvelor

Mentinerea culturilor

Attagenus piceus(Oliv) = Attagenus megatoma

La intervale de 4 luni strecurati cultura in mediul nutritiv 1. Larvele care trec prin sita cu ochiurile de 1,25 mm dar nu trec prin cea de 1 mm vor fi folosite pentru testari (aceasta strecurare a trebui sa dea larve intre 4,5 si 6,5 mg).
Puneti adultii si larvele pre mari pentru teste in mediu proaspat. Pneti materialul care trece prin sita de 1,25 mm care contine larve mici intr-un recipient separat, cu o masa egala de mediu proaspat. Dupa inca 4 luni nu trebuie sa existe in aceste recipiente larve care sa poata trece prin sita de 1,24 mm

Attagenus flavipes (Le Conte) = Anthrenus vorax

Bucatile de material (mediul 2) sunt infestate cu insecte adulte. Daca este nevoie se adauga mediu proaspat. Dupa 11 saptamani se indeparteaza excesul de material si se strecoara cultura  ca si in cazul speciei de mai sus. Larvele care sunt retinute de sita cu ochiuril de 1 mm vor fi folosite pentru incercari (larve de 0,8-1,2 mg)

Tineola bisselliella

Metoda 1

Mediul 3 este infestat cu insecte adulte. Dupa 24-26 de sile acesta este trecut printr-o sita cu ochiurile de 1,25 mm. Ouale retinute de sita sunt luminate de la inaltimea de 30 cm cu o lampa de 100 W.

Larvele potrivite pentru testari, care trebuie sa cantareasca intre 0,8 si 1,2 mg eclozeaza si fug de lumina. Larvele nefolosite sunt reintroduse in mediul nu tritiv pentru propagarea culturii.

Metoda 2

Este similara cu metoda 1 dar se foloseste mediul 4

Metoda 3

Este similara cu metoda 1 dar se foloseste mediul 4

Tinea Pellionella

Pentru a incepe o cultura introduceti in fiecari zi adulti proaspat iesiti din pupa intr-un recipient de sticla unde sa depuna oua. In fiecare dimineata scoateti oulae incersand borcanul
intr-un vas de sticla. Culturile cu un numar cunoscut de oua (150-200) sunt incepute intr-un recipient de crestere, hranite de mediul 5. Larvele eclozeaza in 5-6 zile. Fiecare cultura contine intre 150 si 200 de larve care cand vor ajunge la varsta de 24-27 zile vor fi utilizate ca insecte de testare