Treceți la conținutul principal

ASPECTE ALE INFESTĂRII PARAZITARE CU LERNAEA CYPRINACEA LA LEPOMIS GIBBOSUS (BIBANUL-SOARE)

 
Aceasta lucrare de licenta a fost efectuata in 2010 cu scopul de a determina daca exista o legatura intre parametrii biometrici ai bibanului-soare (Lepomis gibbosus) si gradul de parazitare cu Lernaea cyprinacea si daca parazitul prefera sau nu anumite situsuri de fixare. A fost studiata distributia spatiala a parazitilor pe pestii gazda
Lernaea cyprinacea  face parte din ordinul Cyclopoida, familia Lerneidae, genul Lernaea. Speciile din genul Lernaea sunt parazite ale peştilor şi poartӑ denumirea popularӑ de “viermi ancorӑ”



Lernaea cyprinacea este un copepod aparținȃnd ordinului Cyclopoida, Fam. Lernaeidae. Crustaceul este rӑspȃndit ȋn multe zone de pe glob, cum ar fi Germania, peninsula Scandinava, Franţa, Italia şi multe alte țӑri din Europa şi Asia pana ȋn Japonia. Datoritӑ faptului ca este un organism termofil care traiste la temperaturi ȋntre 23 si 30º C rӑspȃndirea parazitului ȋn zonele nordice este limitatӑ de temperaturӑ. Lernaea cyprinacea trăiesc ȋn ape nesărate, salinitatea apei afectȃnd reproducerea. Apa “dulce”(concentraţie de NaCl sub 1,6965%) este singurul mediu ȋn care crustaceul se poate reproduce. Lernaea cyprinacea este o specie parazitӑ care spre deosebire de alte specii parazite nu are o gazda specifica, putând parazita o gamӑ largӑ de specii de peşti cum ar fi Lepomis spp., Carassius carassius, Ictalurus spp. şi alte specii din familia Cyprinidae precum şi alte gazde, chiar şi amfibieni. Femele mature de Lernaea cyprinacea au fost găsite şi pe exemplare de Rana ridibunda şi Diemyctelus pyrrhogaster  (Baur, 1962; Hoffman, 1967).

Lernaea cyprinacea trece prin multe metamorfoze pe parcursul vieţii Indivizii care abia au ieşit din ou sunt foarte diferiţi de adulţi. Pe lȃngӑ diferenţele dintre exemplarele tinere şi adulţi la aceasta specie exista şi un foarte pronunţat dimorfism sexual. Masculul este mult mai mic decât femela şi poate fi găsit ataşat de aceasta.

Femela maturӑ măsoară ȋn medie 9 mm lungime Cefalotoraxul ei este prevăzut cu 4 coarne conice care variază ca lungime. Perechea ventralӑ de coarne este simplӑ ȋn timp ce cea dorsalӑ este ȋn forma de T. Capul femelei este mic şi se prelungeşte cu un gȃt cilindric subţire care se continuӑ cu un trunchi gros. Abdomenul este scurt şi format din trei segmente. Structura aparatului bucal la femela adultӑ este rudimentarӑ, lipsitӑ de tubul bucal. Mandibulele reduse ca dimensiuni sunt acoperite de buza superioară şi de maxilule.
 
 
Primele patru picioare ale copepodului sunt foarte mici si formate din trei segmente. Sacii ovigeri pe care ii produce femela sunt alungiţi ca forma (figura 1.9). Ouăle sunt multiseriate şi de forme diferite (de la forme alungite sau conice pana la forme ovoide) ȋn funcţie de vârsta oului.
 
 
Femela juvenilӑ este mai micӑ decât cea adultӑ (măsoară in jur de 7 mm) şi înoată liberӑ. Crustaceul este transparent sau are o tentӑ verzuie. Abdomenul este prevăzut cu 4-5 somite, prima şi a doua complet separate. Spre deosebire de femela adultӑ, parazitӑ, la femela juvenilӑ liberӑ segmentul 5 al antenulei este separat. Masculul este foarte diferit de femela adultӑ dar asemănător cu cea juvenilӑ din punct de vedere al morfologiei  


Ouăle de Lernaea cyprinacea eclozeazӑ după 1-3 zile. Larva este este eliptica ca forma şi are sase picioare. Larva trece prin trei faze. Prima este forma ovoida după care urmează forma labrum şi a treia este forma cu o singura pereche de sete furcale. După 4-16 zile zile copepodul intra ȋn primul stadiu copepoid. După aceasta metamorfoza crustaceul nu se mai dezvolta decât daca găseşte o gazdӑ. Dacӑ găseşte o gazdӑ Lernaea se prinde de tegumentul  acesteia şi ȋşi pierde setele şi picioarele se reduc şi din acest motiv animalul isi pierde temporar capacitatea de a ȋnota. După un timp larva ȋşi reface organele de locomoţie, pӑrӑseşte gazda intermediarӑ şi reintra in stadiul copepoid. Larva trece prin 5 stadii copepoide pana când ȋn cazul ȋn care este femela se prinde de tegumentul gazdei defeinitive. În a patra faza copepoida ambele sexe sunt mature din punct de vedere sexual. După împerechere masculul moare iar femela ȋşi cautӑ o gazdӑ definitivӑ. După ce se prinde de tegumentul gazdei definitive  femela in vârsta de 14-28 zile produce sacii ovigeri. Durata acestui proces depinde de temperaturӑ. În ape reci poate trece şi un an pana la apariţia unei noi generații (Calman, 1911; Gurney, 1933; Hoffman, 1967; Yamaguti, 1963).

Parazitul se prinde de suprafaţa gazdei folosind glanda frontalӑ. După ce perforeazӑ solzii parazitul ajunge la ţesuturile interne ale peştelui. Pestele reacţionează ȋnercȃnd sa izoleze parazitul şi ȋn acest fel apar acele ulceraţii caracteristice (Baur, 1962; Yamaguti, 1963).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cariotipul

Cariotipul este reprezentat de totalitatea caracterelor morfologice (numar, marime, forma, pozitia centromerului, constrictiile) ale cromozomilor dintr-o celula diploida.Grafic poate fi prezentat printr-o "harta" numita cario- sai idiograma , in care perechile de cromozomi omologi sunt asezati in ordinea descrescanda a lungimii. Cromozomii sexuali sunt cromozomi X submetacentrici si cromozomul Y submetacentric mic. Cariotipul unei specii se obtine prin fotografierea cromozomilor metafazici, obtinuti din metafazele limfocitelor din culturi, stimulate sa se dividă cu fitohemaglutinine si blocate in metafaza prin adaus de colchicina, un alcaloid ce împiedica asamblarea fusului de diviziune. Din fotografiile obținute se decupează cromozomii si se aranjeaza in cariotip, putandu-se identifica grupele de cromozomi, fara a se putea preciza cu certitudine perechea. Identificarea fiecarei perechi se face prin folosirea tehnicilor de bandare, tehnici care permit punerea in evi

Cromozomii

  Cromozomul este alcătuit dintr-o macromolecula de ADN, in constructia caruia intra mai multe gene lincate. Cromozomii indiferent de modul de organizare fizica si moleculara,sunt unitati genetice permanente,care isi conserva individualitatea,proprietatile structural- functionale si se transmit prin auto-aplicare de-a lungul generatiilor celulare. Exista doua tipuri de cromozomi: -cromozomul de tip procariot -cromozomul de tip eucariot. 1) Cromozomul de tip procariot: -este caracteristic bacteriilor si algelor albastre-verzi -are o organizare relativ simpla si este format dintr-o macromolecula de ADN,dublu catenara,elicala circular covalent inchisa , cu o varietate de proteine. GENOMUL VIRAL: este alcatiut dintr-o molecula de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau ARN (acidul ribonucleic), unucatenara sau bicatenara,liniara sau circulara,inchisa intr-un invelis de proteine. - are o functionalitate particulara -la viroizi genomul este in exclusiv ADN -la eucariot

Dovezi indirecte ale evolutiei furnizate de anatomia comparata si de embriologie

Dovezi ale anatomiei comaparate. Comparându-se organizarea corpului la viețuitoare deosebite intre ele, s-a observat existenta unor asemănări evidente. Asemenea observatii au fost generalizare intr-o știința biologica aparte- anatomia comparata- întemeiata de Georges Cuvier (1769-1832). Referitor la animale anatomia comparata arata ca exista organe ce indeplinesc functii cu totul deosebite dar care au o structura generala identice.Asa de exemplu mana omului serveste la apucat diverse obiecte dar si al alte operatii(manuirea obiectelor, scrisul, etc); membrele calului sunt organe de alergat; membrele anterioare ale liliacului folosesc la zbor; ale delfinului la inot etc.Cu toate acestea, scheletul membrelor anterioare la mamifere prezinta o structura generala identica, oricat de modificate ar fi aceste oase, Identitatea planului de organizare a scheletului membrelor anterioareeste evidenta Organele cu functii diferite, dar cu origine si plan de organizare generala identice se numes