Treceți la conținutul principal

Postări

Anatomia creierului uman

Piersicul (Prunus persica)

Pe langa faptul ca este un pom fructifer, persicul (Prunus persica) se remarca si prin minunatele flori roz care pot inveseli fiecare primavera. Arborele a fost cultivat in Persia, de unde a fost adus si in Europa si din acest motiv a fost numit prunus persica. Romanii numeau aceasta specie "malum persicum", adica "marul persan" Acum piersicii sunt in floare si ne inveselesc cu rozul caracteristic.

Ne nastem sau devenim homosexuali?

Homosexualitatea este determinata genetic

Homosexualitatea are o solida baza genetica. Cititi acest articol din revista Inklusiv inainte de a judeca. Femeile tind sa fie mai inclinate catre bisexualitate din cauza ca au doi cromozomi X. Din cauza asta in timp ce numarul femeilir lesbiene este la jumatate fata de numarul barbatilor homosexuali numarul femeilor bisexuale este dublu fata de numarul barbatilor bisexuali

Ce stie Leon Danaila despre creierul uman

Azi Leon Danaila, calcand in picioare munca de cercetare a lui Dean Hammer, Simon Levay Hammer si a altor oameni de stiinta si dand dovada de o ignoranta crasa in domeniul neurobiologiei, a afirmat ca un cuplu homosexual ar putea invata un copil sa devina si el homosexual. Chiar domnia lui, ca neurochirurg, ar fi trebuit sa fie primul care sa stie despre diferentierea sexuala a creierului si legatura care exista intre structura nucleului INAH3 si orientarea sexuala umana. La barbatii homosexuali si la femeile heteroseaxuale acest nucleu este mai mic decat la barbatii heterosexuali si femeile lesbiene. Acest nucleu se formeaza in perioada prenatala, diferentierea lui sexuala fiind influentata de actiunea hormonilor androgeni si de modul in care functioneaza gena Xq28 si cum s-a format atunci asa ramane toata viata.

Elementele genetice mobile sau transpozabile (transpozonii, jumping genes)

Elementele genetice mobile sau transpozabile au fost descoperite în anul 1940 de către cercetatoarea americană Barbara McClintock pe baza unor experienţe efectuate la porumb. Pentru această desoperire, confirmată ulterior la nivel molecular, B. McClintock a primit Premiul Nobel în anul 1983. Studiind pigmentarea boabelor de porumb, B. McClintock a ajuns la concluzia că modificările care se observă în pigmentaţia acestor boabe se datoresc unor elemente genetice mobile care pot circula în cadrul genomului, având posibilitatea de a se insera în interiorul diverselor gene, determinând blocarea sau inactivarea parţială a acestora. Potrivit concepţiei Barbarei McClintock, aceste elemente mobile sunt dotate cu informaţie genetică şi, în acelaşi timp, cu elemente de control care pot produce un fenotip mutant. Aceste unitaţi genetice săritoare pot determina chiar restructurări cromozomale. Elementele genetice mobile au fost semnalate atât în genomul procariotelor, cât şi în cel al...